Românii care călătoresc în statele din spaţiul Schengen nu vor mai trebui să treacă prin controlul de frontierele aeriene şi maritime începând de duminică. Concret,aceştia nu se vor mai opri la punctele de control ale Poliţiei de Frontieră pentru a le fi verificate documentele de călătorie, urmând să meargă direct către porţile de îmbarcare.
Se vor face, însă, controale în baza unei analize de risc, dacă sunt persoane suspecte, persoane care sunt date în urmărire, sub control judiciar, poliţiştii urmând să aibă în dotare dispozitive mobile de control cu care vor putea face verificări.în bazele de date operative. Atât adulţii, cât şi minorii care călătoresc către state din spaţiul Schengen vor avea nevoie de aceleaşi documente ca şi până în prezent. Diferenţa constă în faptul că nu vor mai exista controale asupra documentelor de către Poliţia de frontieră, la ghişee special amenajate.
Când se prezintă documentele
Documentele vor fi prezentate doar la solicitarea poliţiştilor de frontieră aflaţi în aeroporturi şi porturi. Pentru deplasările către state non-Schengen, atât pentru adulţi, cât şi pentru minorii români, condiţiile de călătorie rămân neschimbate, iar verificarea documentelor se va face la filtrele de control ale Poliţiei de Frontieră. În 2023, în cazul a peste 2.500 de minori nu a fost permisă părăsirea teritoriului României. La nivel naţional, 17 aeroporturi şi 4 porturi maritime vor opera în condiţii Schengen. Două treimi din cursele înregistrate anul trecut pe aeroporturile din România au fost spre şi dinspre state Schengen. Primele zboruri din spaţiul Schengen care vor ateriza pe Aeroportul ”Henri Coandă” în prima oră după miezul nopţii vor fi cele care vin de la Paris, Viena, Hamburg, Roma, Zurich, Munchen, Amsterdam, Geneva.
Controalele la frontiere
Controalele la frontierele aeriene (aeroporturi) şi maritime (porturi la Marea Neagră) se elimină, iar persoanele se vor putea deplasa către sau dinspre alte state Schengen fără a fi supuse controalelor de frontieră.
Statele membre Schengen sunt: Austria, Bulgaria, Belgia, Cehia, Croaţia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Regatul Ţărilor de Jos, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria, precum şi Elveţia, Islanda, Norvegia şi Liechtenstein.
Persoanele care intră în terminal, după ce parcurg procedura de control la securitate, activitate care este curentă în toate aeroporturile din Spaţiul Schengen, ,nu vor fi supuse controlului la frontieră ci vor merge direct către porţile de îmbarcare, dar în tot acest traseu parcurs, vor putea fi verificate de Poliţia de Frontieră, echipajele mixte ale Poliţiei Române, Jandarmeriei Române şi Inspectoratului General pentru Imigrări.
Aplicația care știe totul
Chestorul de poliţie Cornel Laurian Stoica, care conduce Poliţia de Frontieră, a subliniat că, după aderarea României cu frontierele aeriene şi maritime la Spaţiul Schengen, angajaţi ai diverselor structuri din cadrul Ministerului Afacerilor Interne pot face controale, aleatoriu, şi pot verifica documentele pasagerilor cu ajutorul unor terminale mobile conectate la ”toate bazele relevante de date” naţionale şi ale Spaţiului Schengen.
”Trebuie să ştim că în zona de terminal Schengen, în toate terminalele vor fi patrule mixte de poliţişti, jandarmi, care vor veghea la siguranţa noastră. Vor face controale în baza unei analize de risc, dacă sunt persoane suspecte, persoane care ştim că sunt date în urmărire, sub control judiciar şi aşa mai departe.
La nivelul Ministerului Afacerilor Interne şi Poliţiei de Frontieră împreună cu celelalte arme, s-a dezvoltat o aplicaţie pe un terminal mobil, practic un telefon, cu care colegii mei şi ceilalţi din celelalte arme pot verifica documentele persoanei şi vor observa dacă documentul este dat pierdut, furat, dacă este una şi aceeaşi persoană, dacă există o alertă pe numele persoanei, iar în momentul în care vor identifica această persoană, o vor conduce în linia a doua de control pentru a lua măsurile legate”, a afirmat şeful Poliţiei de Frontieră.
El a explicat că datele din actul de identitate al persoanei pe care echipele decid să o verifice sunt căutate ”în toate bazele relevante de date”, atât bazele de date naţionale, cât şi în cele din Spaţiul Schengen.
În situaţia în care suspiciunile nu se confirmă, persoana îşi poate continua călătoria. Dacă acestea se confirmă, persoanei i se va întrerupe călătoria şi se vor aplica măsuri legale.
Persoanele urmărite general sau internaţional vor fi reţinute şi predate autorităţilor competente, iar celor care se constată că au comis infracţiuni – deţin substanţe interzise, documente false sau falsificate, sunt migranţi ilegali – li se vor întocmi actele premergătoare cercetării penale.
Reguli aplicabile minorilor
Ca şi în cazul adulţilor, aceştia nu vor mai efectua controlul de frontieră şi vor merge direct către poarta de îmbarcare. Ei nu vor avea nevoie de niciun aviz suplimentar, putând să călătorească în spaţiul Schengen cu aceleaşi documente ca şi până în prezent.
Atât adulţii, cât şi minorii vor avea nevoie de aceleaşi documente ca şi până în prezent. Diferenţa constă în faptul că nu vor mai exista controale efectuate asupra documentelor de către Poliţia de frontieră, la ghişee special amenajate în acest sens. Documentele vor fi prezentate doar la solicitarea poliţiştilor de frontieră prezenţi în aeroporturi şi porturi.
Documentele necesare la ieşirea din ţară în cazul cetăţenilor români minori, în funcţie de situaţie:
Dacă minorul călătoreşte însoţit doar de un părinte sau de o terţă persoană sunt necesare:
- Document de călătorie valabil
- Declaraţia autentificată a celuilalt părinte din care să rezulte acordul acestuia cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate, dacă călătoreşte însoţit doar de unul dintre părinţi
- Declaraţia autentificată a ambilor părinţi din care să rezulte acordul acestora cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate, când călătoreşte însoţit de altă persoană decât părintele
- Doar documentul de călătorie dacă se deplasează la domiciliul sau reşedinţa stabilite în ţara spre care călătoreşte şi face dovada în acest sens
- Dovada scopului declarat al călătoriei şi declaraţia autentificată prin care unul dintre părinţi îşi dă acordul pentru efectuarea călătoriei, când se deplasează la studii/concursuri/tratament medical şi face dovada scopului declarat al călătoriei.
Dacă minorul are peste 16 ani şi călătoreşte neînsoţit va avea nevoie de:
- Document de călătorie valabil
- Declaraţie autentificată a ambilor părinţi din care să rezulte acordul acestora cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate
- Doar document de călătorie dacă face dovada domiciliului/reşedinţei în ţara în care călătoreşte
Declaraţiile autentificate se obţin în ţară de la notarul public şi în străinătate de la misiunile diplomatice sau oficiile consulare.
Pentru a verifica dacă cetăţenii români minori şi însoţitorii acestora sunt în posesia documentelor amintite, poliţiştii de frontieră pot face verificări aleatorii în incinta aeroportului. Dacă se constată că acestea nu sunt în posesia lor, nu li se va permite ieşirea din ţară.
Însoţitorii minorilor, alţii decât părinţii sau reprezentantul legal, nu mai sunt obligaţi să prezinte certificatul de cazier judiciar în format fizic, acesta este consultat electronic de către poliţistul de frontieră. Însă, dacă poliţistul de frontieră constată că însoţitorul minorului a săvârşit anumite infracţiuni prevăzute de lege, acestuia nu i se va permite ieşirea din ţară cu minorul. Este vorba despre următoarele infracţiuni: omor; infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale; infracţiuni privitoare la traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile; lipsire de libertate în mod ilegal; infracţiuni privind traficul de droguri sau precursori; trafic de ţesuturi sau organe umane; infracţiuni de terorism.
Pentru deplasările către state non-Schengen, atât pentru adulţi cât şi pentru minorii români, condiţiile de călătorie rămân neschimbate, iar verificarea documentelor se va face la filtrele de control ale Poliţiei de Frontieră.
Date statistice
La nivel naţional vor opera în condiţii Schengen 17 aeroporturi şi 4 porturi maritime.
În anul 2023 pe aeroporturile din Romania au fost înregistrate peste 160.000 de curse, dintre care aproximativ 66% au fost zboruri către/dinspre zona Schengen.
Dintre cele aproximativ 110.000 de curse către/dinspre zona Schengen: 55,5% au fost înregistrate pe Aeroportul Otopeni, 14,6% pe Aeroportul Cluj Napoca, 7,9% pe Aeroportul Iaşi şi 7,8% pe Aeroportul Timişoara.
Aproximativ 23 de milioane de pasageri au tranzitat aeroporturile internaţionale din România în anul 2023, cei mai mulţi fiind înregistraţi pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă din Bucureşti (13.727.345 de pasageri), urmat de Aeroportul Internaţional Avram Iancu din Cluj-Napoca (aproximativ 3 milioane de pasageri) şi Aeroportul Internaţional Iaşi (peste 2 milioane de pasageri).
În cursul anului 2023 aproximativ 300.000 de minori au efectuat curse de pe aeroporturile din România. Faţă de peste 2.500 minori s-a luat măsura nepermiterii ieşirii din România.
De asemenea, în anul 2023 au intrat în România pe cale maritimă 115.000 de persoane şi au ieşit 107.500.
Reguli aplicabile țărilor terțe
Vizele Schengen pentru cetăţenii terţi sunt eliberate la reprezentaţele diplomatice unde România are misiuni (misiunile diplomatice şi oficiile consulare). Cu titlu de excepţie aceste vize (vize uniforme) pot fi eliberate şi în punctele de trecere a frontierei externe ale Romaniei.
În ceea ce priveşte tranzitul, durata şederii autorizate în baza vizei eliberate la frontiera externă corespunde timpului necesar pentru scopul tranzitului.
