Repudiată atât de comunitatea românească din Viena, cât și de austrieci, viceprimărița de origine română din Simmering (district din Viena), Ramona Miletic, are zilele numărate la primărie.
Se pare că nici în Partidul Social Democrat din Austria (SPÖ) nu mai are un viitor, spun sursele noastre.
Nemulțumirile alegătorilor față de românca ajunsă politician în Austria au atins cote maxime. Vienezii îi reproșează Ramonei Miletic că nu a făcut nimic pentru ei, în ciuda funcției importante cu care a fost investită și a promisiunilor făcute în campania electorală trecută.
Ramona Miletic și-a dorit foarte mult o carieră politică încât a renunțat la cetățenia română pentru cea austriacă, prezentându-se însă social-democraților austrieci drept reprezentantă a comunității românești, a doua ca mărime din Viena.

În noiembrie 2020, românca a fost numită viceprimar de Simmering. De atunci, nemulțumirea principalelor minorități din district, română și turcă, a crescut constant față de Miletic, totul culminând cu cel mai rușinos incident din ultimii 30 de ani pentru SPÖ – Partidul Social Democrat din Austria.
În iulie 2024, în timpul unui festival local organizat de SPÖ Simmering în Svetelskyplatz, primarul districtului Thomas Steinhart și adjuncta sa Ramona Miletić au fost atacați de necunoscuți.
Într-un comunicat al SPÖ se preciza că Miletic a fost lovită în cap cu un ou. „Atacul contrazice principiile unui dialog respectuos și constructiv. Avem nevoie urgentă de mai multă toleranță și respect în relațiile dintre noi. Diversitatea politică este garantul unei democrații puternice”, se arăta în comunicat.
Ramona Miletic, respinsă atât de români, cât și de austrieci
Se autointitulează „o punte între culturi”, însă direcția în care duce această punte s-a dovedit că nu duce nicăieri. Ramona Miletic, originară din România și cetățean austriac, ocupă în prezent funcția de viceprimar al districtului 11 din Viena. În anul 2024, a candidat chiar pentru Parlamentul Austriei. Cu toate acestea, parcursul său politic ridică tot mai multe semne de întrebare – în special în ceea ce privește integrarea, implicarea și impactul real al activității sale.
Deși se prezintă în mod repetat drept reprezentantă a comunității românești din Viena, mandatul său nu a adus proiecte concrete, inițiative sau îmbunătățiri vizibile care să aducă beneficii reale acestui grup. Numeroase voci din comunitate se plâng de lipsa de implicare și de absența totală a unor rezultate palpabile. Distanța față de oamenii pe care pretinde că îi reprezintă este mare.
Limba germană, „inamicul” viceprimăriței din Simmering
La toate acestea se adaugă o problemă centrală: competențele lingvistice reduse. Cunoștințele de limba germană ale lui Miletic sunt considerate semnificativ sub nivelul necesar pentru o poziție de conducere în administrația publică. În ședințele oficiale și aparițiile publice, exprimarea ei este adesea ezitantă, ceea ce provoacă nelămuriri atât în rândul colegilor, cât și al cetățenilor. Comunicarea de la egal la egal devine astfel aproape imposibilă – un deficit grav pentru cineva aflat într-o funcție reprezentativă.
Critici din partea FPÖ: Katharina Krammer ia poziție
Criticile nu vin doar din interiorul propriului partid. Katharina Krammer, fost viceprimar alături de Paul Stadler și politician local cu experiență, s-a exprimat recent în mod public. Stadler însuși candidează din nou – la alegerile din duminică, 27 aprilie 2025.
„Nu este suficient să ocupi o funcție. Cine se află într-o astfel de poziție trebuie să se implice activ, să comunice clar și, mai ales, să fie prezent”, a declarat Krammer. Ea critică nu doar lipsa competențelor lingvistice, ci și lipsa de voință în a acționa din partea lui Miletic: „Integrarea nu este o expresie goală, ci o muncă zilnică – cu și pentru oameni. Din păcate, nu am văzut nimic din toate acestea la doamna Miletic.”
Românca Miletic, o reprezentantă fără impact
Ramona Miletic a devenit – în ciuda funcției și a mandatului – simbolul unei rupturi între aspirație și realitate. Nici ca politician austriac integrat, nici ca voce credibilă a comunității românești nu a reușit să se impună. Implicarea, rezultatele vizibile și apropierea de cetățeni lipsesc. Ceea ce rămâne este impresia unei politiciene pierdute – între două lumi, fără un loc clar într-una dintre ele.