Liderii celor 32 de state membre ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) au adoptat miercuri, în cadrul summitului de la Haga, o declarație comună în care se angajează să majoreze semnificativ cheltuielile pentru apărare și să consolideze capacitatea colectivă de reacție a alianței.
Potrivit documentului oficial, semnat de șefii de stat și de guvern prezenți la reuniune, țările membre „se angajează să investească 5% din PIB pe an în nevoile de apărare esențiale și în cheltuieli de apărare și securitate până în 2035, pentru a-și garanta obligațiile individuale și colective”.
Această nouă țintă bugetară depășește semnificativ obiectivul precedent, stabilit la 2% din PIB, fixat la summitul din 2014 de la Țara Galilor, în contextul anexării Crimeei de către Federația Rusă.
Evaluare în 2029 și monitorizarea amenințărilor externe
Declarația prevede o revizuire intermediară în anul 2029, menită să evalueze progresele înregistrate de fiecare stat membru și să ofere o imagine de ansamblu asupra nivelului de pregătire al alianței. În același an, NATO va realiza o reevaluare a riscurilor și amenințărilor externe, cu accent pe comportamentul agresiv al Rusiei în Europa de Est și pe evoluțiile din regiunea Mării Negre.
Totodată, liderii NATO reafirmă necesitatea consolidării capacităților de apărare pe flancul estic al alianței, în special în Polonia, țările baltice și regiunea Mării Negre.
Reacții divergente din partea statelor membre
Spania a declarat oficial că nu va putea îndeplini obiectivul de 5% din PIB până în 2035, invocând constrângeri economice interne. Alte state, precum Belgia și Luxemburg, au exprimat îndoieli similare și au solicitat un cadru flexibil de implementare.
În schimb, țări precum Polonia, Statele Unite, Estonia și Lituania și-au exprimat sprijinul total pentru obiectivul de creștere a cheltuielilor, afirmând că nivelul actual al amenințărilor la adresa securității europene justifică investiții sporite.
Reafirmarea articolului 5 privind apărarea colectivă
Un punct central al declarației de la Haga îl constituie reafirmarea angajamentului față de principiul apărării colective, consacrat în articolul 5 al Tratatului de la Washington. Documentul precizează: „Un atac împotriva unuia este un atac împotriva tuturor”, formulare menită să consolideze solidaritatea între aliați și să descurajeze eventuale acte de agresiune externă.
Acest principiu a fost invocat o singură dată în istoria NATO, în urma atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001 asupra Statelor Unite.
Donald Trump pune sub semnul întrebării angajamentele americane
Înaintea summitului, fostul președinte american Donald Trump a reluat declarațiile prin care pune la îndoială angajamentul Statelor Unite de a apăra aliații NATO care nu își respectă obligațiile financiare. Trump a sugerat că, în cazul în care o țară membră nu contribuie suficient la bugetul de apărare, Washingtonul nu ar trebui să garanteze sprijin militar automat în caz de atac.
Declarațiile sale au provocat reacții din partea mai multor lideri europeni, care au cerut o clarificare a poziției Statelor Unite. În actualul context electoral american, tema angajamentului SUA față de NATO rămâne o chestiune sensibilă în politica internațională.
Consolidarea NATO în contextul războiului din Ucraina și al tensiunilor cu Rusia
Summitul de la Haga are loc într-un moment în care NATO este implicată într-un efort susținut de sprijinire a Ucrainei, aflată în al treilea an de război cu Federația Rusă. Deși Ucraina nu este membră NATO, numeroase state aliate au livrat echipamente militare și au oferit sprijin logistic și umanitar autorităților de la Kiev.
În paralel, NATO își intensifică exercițiile militare comune, desfășurate în regiuni precum Marea Baltică, Polonia și România, în scopul menținerii unui grad ridicat de pregătire și interoperabilitate între forțele armate ale statelor membre.
