O echipă de cercetători americani a făcut un pas spectaculos în direcția citirii gândurilor. Folosind electrozi implantați în creier și inteligență artificială, oamenii de știință au reușit să interpreteze nu doar cuvintele rostite sau intenționate pentru rostire, ci și pe cele doar gândite. Descoperirea deschide o cale nouă pentru comunicarea persoanelor care și-au pierdut vocea, dar ridică în același timp întrebări sensibile despre confidențialitatea minții.
De la vis la realitate
De zeci de ani, neurologii încearcă să redea vocea pacienților cu scleroză laterală amiotrofică (SLA) sau cu leziuni cerebrale severe. Ideea este simplă, dar ambițioasă: dacă mușchii nu mai pot produce sunete, poate fi creierul „citit” direct, iar gândurile transformate în cuvinte?
Într-un nou studiu publicat în revista Cell, cercetătorii de la UC Davis Health au demonstrat că tehnologia funcționează nu doar pentru vorbirea intenționată, ci și pentru vocea interioară.
Cum funcționează decodarea
Voluntarilor le-au fost implantați electrozi minusculi în cortexul motor, zona care transmite comenzile către mușchii vorbirii. Semnalele electrice au fost înregistrate și interpretate cu ajutorul AI. După un proces de antrenament, computerul a ajuns să recunoască aproape 6.000 de cuvinte, cu o acuratețe de peste 97%, și chiar să le redea cu vocea pacientului.
Noutatea: sistemul a putut „ghici” corect și propoziții întregi pe care voluntarii doar le imaginau, fără să încerce să le spună cu voce tare.
„Rezultatul depășește partea pur tehnologică și aduce lumină asupra misterului limbajului”, a comentat pentru New York Times Christian Herff, neurocercetător la Universitatea Maastricht.
De la voce pierdută la dialog real
Unul dintre participanți, diagnosticat cu SLA, și-a recăpătat capacitatea de a comunica în timp real cu familia, de a-și ajusta intonația și chiar de a cânta melodii simple prin intermediul computerului. Boala îi făcuse vorbirea neinteligibilă, dar tehnologia i-a redat vocea – la propriu.
Întrebări etice și intimitatea minții
Reușita ridică însă probleme serioase. Ce se întâmplă dacă sistemul „interceptează” gânduri pe care pacientul nu intenționa să le transmită?
În experimente, computerul a reușit uneori să detecteze cuvinte apărute spontan, de exemplu atunci când voluntarii rezolvau în gând probleme simple de numărat. Practic, algoritmul a „auzit” calculele mentale.
Pentru a evita intruziunea, cercetătorii propun două soluții: limitarea decodării doar la vorbirea intenționată sau introducerea unei „parole mentale” care să activeze sistemul. În testele recente, fraza „Chitty Chitty Bang Bang” a declanșat decodarea cu o acuratețe de aproape 99%.
Viitor promițător, dar controlat
Specialiștii avertizează că tehnologia este încă la stadiul de experiment și că performanța nu permite conversații complexe. Totuși, progresele sugerează că decodarea gândurilor ar putea deveni realitate în următorii ani, cu un potențial uriaș pentru pacienți.
În același timp, eticienii atrag atenția: dacă mintea poate fi „citită”, este nevoie de reglementări clare pentru a proteja intimitatea gândurilor.
