Guvernul de la Viena a prezentat detaliile privind ajustarea pensiilor pentru anul 2026. Deși legea prevede o creștere de 2,7%, conform ratei inflației, executivul austriac a decis o schemă etapizată, menită să reducă presiunea asupra bugetului.
Astfel, pensiile de până la 2.500 de euro brut pe lună – ceea ce înseamnă 71,4% dintre pensionari – vor primi integral majorarea corespunzătoare inflației, adică 2,7%. Pentru toate pensiile care depășesc acest prag, creșterea va fi aplicată sub formă de sumă fixă: fiecare beneficiar va primi în plus 67,50 euro lunar, potrivit kurier.at.
La calcul vor fi luate în considerare toate veniturile din pensii, inclusiv cele speciale sau cumulate, ceea ce face ca noua regulă să se aplice uniform, indiferent de sursa venitului.
Cine câștigă și cine pierde
Decizia guvernului confirmă speculațiile anterioare: nu doar pensionarii cu venituri reduse, ci și cei cu pensii medii beneficiază de ajustarea integrală la inflație. Potrivit datelor oficiale, pensia mediană în Austria este de 1.704 euro lunar. Diferențele de gen sunt semnificative: bărbații au în medie 2.297 de euro, în timp ce femeile primesc 1.422 de euro.
Guvernul estimează că noul mecanism va aduce o economie la buget de aproximativ 350 de milioane de euro. Chiar și așa, ajustarea va costa statul 1,73 miliarde de euro.
Politicienii aplaudă „echitatea socială”
Ministrul Muncii și Afacerilor Sociale, Korinna Schumann (SPÖ), a subliniat că măsura protejează în special femeile, care sunt mai vulnerabile în fața dezechilibrelor financiare. „Pensionarii nu trebuie să poarte povara consolidării bugetare. Această ajustare socială este extrem de importantă”, a declarat Schumann.
August Wöginger (ÖVP) a vorbit la rândul său despre „o soluție justă din punct de vedere social”, iar Johannes Gasser (Neos) a descris noul model drept „chibzuit și bine țintit”. El a amintit că în anii precedenți pensiile au fost majorate uneori peste rata inflației și a pledat pentru o schimbare legislativă prin care să fie luate în calcul toate veniturile din pensii.
„Dacă cineva are o pensie de 3.000 de euro, aceasta se majorează doar cu suma fixă. Dar dacă aceeași persoană primește și o pensie de urmaș sau un al doilea venit, acel al doilea venit se ajustează integral la inflație. Dacă am cumula toate pensiile, întregul venit ar crește doar cu suma fixă. Aici este nevoie de o reglementare constituțională și de sprijinul opoziției”, a explicat Gasser.
Critici din partea Consiliului Fiscal și a organizațiilor de pensionari
Economiștii atrag însă atenția că actuala soluție este doar un compromis temporar. „Creșterea vârstei legale de pensionare este inevitabilă”, a avertizat Christoph Badelt, președintele Consiliului Fiscal, sugerând că ajustările selective nu vor putea acoperi pe termen lung presiunile bugetare.
Mai mult, organizațiile de pensionari s-au declarat nemulțumite de acord, subliniind joi, înaintea anunțului oficial, că ajustarea sub rata inflației afectează puterea de cumpărare a seniorilor.
De ce s-a ales o ajustare sub rata inflației
Guvernul recunoaște că motivele sunt în primul rând bugetare. Inflația ridicată, creșterea șomajului și nevoia de a respecta liniile de deficit transmise Comisiei Europene au impus măsuri de economisire.
Inițial, Neos a propus ca pensiile să fie ajustate sub rata inflației, iar cancelarul Christian Stocker (ÖVP) a avansat un prag de 2%. Soluția finală, prezentată acum, aduce o creștere medie de aproximativ 2,2%.
