Update. Candidatul principalului partid de opoziţie din Taiwan, Kuomintang (KMT), Hou Yu-ih, şi-a recunoscut înfrângerea în alegeri.
Partidul Democrat Progresist al lui Lai, care susţine identitatea separată a Taiwanului şi respinge pretenţiile teritoriale ale Chinei, dorea să obţină un al treilea mandat, fapt fără precedent în actualul sistem electoral din Taiwan.
Lai s-a confruntat cu doi oponenţi la preşedinţie – Hou de la KMT şi fostul primar din Taipei Ko Wen-je, al micul Partid Popular din Taiwan, fondat abia în 2019.
Alegerile prezidenţiale şi parlamentare din Taiwan, pe care China le-a calificat drept o opţiune între război şi pace, s-au deschis sâmbătă, scrutinul având loc în timp ce Beijingul sporeşte presiunea pentru a convinge insula să-i accepte suveranitatea.
Candidatul care susţine că Taiwanul este deja independent, cel care vrea să se apropie de Beijing sau outsider-ul, cineva va ieşi învingător? Secţiile de votare s-au deschis la ora 8:00 (00:00 GMT) şi se vor închide la 16:00 p.m. (08:00 GMT), rezultatele fiind aşteptate în cursul serii, potrivit Reuters.
Pe această insulă cu o populaţie de 23 de milioane de locuitori situată la 180 de kilometri de coasta chineză, considerată un model de democraţie în Asia, alegerile sunt organizate într-un singur tur.
Știrea inițială. Alegeri în Taiwan. Lai Ching-te, favoritul scrutinului
Favoritul scrutinului este vicepreşedintele Lai Ching-te din partea Partidului Democrat Progresist (DPP), considerat de Beijing drept „un pericol grav”, deoarece este pe aceeaşi linie cu preşedintele în funcţie, Tsai Ing-wen, care susţine că insula este, de facto, independentă.
După alegerile din 2016, China a întrerupt orice comunicare la nivel înalt cu Taiwan, pe care îl consideră una dintre provinciile sale.
Contracandidatul său, Hou Yu-ih din partea Kuomintang (KMT), principalul partid de opoziţie, pledează pentru o apropiere de Beijing.
Al treilea candidat, Ko Wen-je, din partea micii formaţiuni Partid Popular din Taiwan (TPP), se prezintă ca fiind anti-establishment.
Vineri seara, cei trei candidaţi au avut ultimele mitinguri de campanie în faţa a zeci de mii de oameni, pe această insulă unde rata de participare la alegerile prezidenţiale din 2020 a fost aproape de 75%.
Beijingul şi-a crescut presiunea diplomatică şi militară
Întreaga săptămâna, Beijingul şi-a crescut presiunea diplomatică şi militară. Joi, cinci baloane chineze au traversat din nou linia mediană care separă insula autonomă de China, potrivit Ministerului Apărării din Taiwan, care a observat, de asemenea, zece avioane şi şase nave de război.
Beijingul le-a cerut alegătorilor taiwanezi să facă „alegerea corectă”, iar armata chineză a promis că va „zdrobi” orice încercare de „independenţă” în Taiwan.
„Sincer, Beijingul ar trebui să înceteze să se amestece în alegerile din alte ţări şi să şi le organizeze pe ale sale”, a declarat ministrul de externe taiwanez Joseph Wu.
Lai Ching-te a denunţat „principiul chinez al unei singure Chine”.”Pace fără suveranitate este la fel ca în Hong Kong”, a avertizat candidatul.
Rivalitatea dintre China şi Statele Unite
Statutul Taiwanului este unul dintre cele mai explozive subiecte în rivalitatea dintre China şi Statele Unite, principalul susţinător militar al insulei, iar Washingtonul intenţionează să trimită o „delegaţie informală” la Taipei după vot.
Taiwanezii votează, de asemenea, pentru reînnoirea Parlamentului, unde DPP ar putea să îşi piardă majoritatea.
Potrivit lui Mathieu Duchâtel, directorul programului Asia din cadrul Institutului Montaigne, „dacă DPP câştigă preşedinţia, dar fără o majoritate parlamentară, aceasta ar limita amploarea înfrângerii pentru Beijing”.”Acest lucru ar deschide Chinei posibilitatea unei strategii de influenţă care să vizeze Parlamentul pentru a neutraliza DPP cu obiectivul de a convinge populaţia taiwaneză că sistemul democratic nu funcţionează”, adaugă el.”Dar reduce şi riscul unui conflict puternic în strâmtoare, prin crearea unei forme de echilibru”.
Un astfel de conflict ar fi dezastruos pentru economie. Insula furnizează 70% din semiconductorii planetei, iar peste 50% din containerele transportate în întreaga lume trec prin Strâmtoarea Taiwan.
După cum notează Marc Julienne din cadrul Institutului Francez de Relaţii Internaţionale (IFRI), „chiar dacă KMT va ajunge la putere, nu sunt sigur că putem spune că este o victorie pentru China”. În cele din urmă,”taiwanezii sunt cei care îşi aleg preşedintele, vicepreşedintele şi Parlamentul, aşa că va fi o victorie pentru Taiwan, orice s-ar întâmpla”.
