Update, 2 noiembrie, ora 9.00
Alegerile pentru Parlamentul României s-au încheiat luni, 2 decembrie 2024, la 07:00, ora României, la toate cele 950 de secţii de votare organizate în străinătate, anunţă Ministerul Afacerilor Externe.
Cum s-a votat în diaspora
Senat: AUR -, 25,2% USR – 21,79%, , S.O.S.România – 16,08% şi POT – 16,51%, PNL – 7,78%, SENS – 3,73%, PSD – 3,34%.
Camera Deputaților: AUR -, 25,73% USR – 24,18%, , S.O.S.România – 15,78% şi POT – 13,49%, PSD – 4,45%.SENS – 3,84%.
……………………………………………………………………………………………….
Votul în Diaspora, 1 decembrie
Update, ora 20.00. Până la această oră 706.724 de români din străinătate au votat pe listele suplimentare. Astfel, numărul total, cu tot cu votul prin corespondență, se ridică la 711.067.
Update, ora 19.00. De la deschiderea secţiilor de votare din străinătate, au votat 660.397 de români, potrivit datelor prezentate în timp real de AEP. Alți 4.343 au votat prin corespondență, numărul total de voturi fiind de 664.740.
Update, ora 18.00. Numărul românilor care au votat la secțiile de votare din străinătate sau prin corespondență a trecut de 607.000. Italia rămâne pe primul loc, cu peste 106.000 de votanți.
Update, ora 17.00. Până la această oră au votat 551.747 de români la secțiile de votare din străinătate sau prin corespondență. Cea mai mare prezență s-a înregistrat la secțiile de vot din Italia, unde au votat mai mulți oameni până la această oră decât la primul tur al prezidențialelor – peste 96.500. În Marea Britanie au votat 89.799, în Germania – 89.000, iar în Spania – 67.800 de români.
Update, ora 16.00. 491.241 de români din străinătate au votat la secțiile din diaspora sau prin corespondență. Cei mai mulți alegători au votat în Italia, Marea Britanie și Germania.
Update, ora 15.00. 428.916 de români au votat la secțiile din diaspora sau prin corespondență. Cele mai multe voturi au fost exprimate în Italia, unde au votat 74.750 de români. Urmează Marea Britanie (cu 65.553 de voturi), Germania (cu 65.426 de voturi) și Spania (55.282 de voturi).
Update, ora 14.00. Până la ora 14.00, 361.702 de români au votat la alegerile parlamentare, în diaspora. Cu tot cu voturile prin corespondență, numărul celor care și-au exprimat opțiunea în afara granițelor se ridică la 366.045.
Informaţiile publicate pe site-ul Digi24.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislația aplicabilă, doar în limita a 120 de caractere.
Update , ora 10.00. Peste 181.000 de români din diaspora au votat la alegerile parlamentare, până la ora 10.00, arată datele AEP. Numărul este aproape dublă față de cei care au votat la alegerile parlamentare din 2020, când, la aceeași oră, 97.472 de români au votat în diaspora. La aceștia se mai adaugă și cei 4.343 de români care au votat prin corespondență.
Țările unde s-a votat cel mai mult, la ora 10.00: Marea Britanie: 32.408 de voturi Italia: 28.033 de voturi
Germania: 26.148 de voturi
Spania: 21.873 de voturi
Republica Moldova: 20.084 de voturi
Update 1. Până duminică, la ora 7.00, când s-au deschis și secțiile de votare în România pentru alegerile parlamentare 2024, aproximativ 170.000 de români au votat deja. Dintre aceștia, 165.751 au votat pe listele suplimentare.
Alegeri parlamentare. Votul în Diaspora, 30 noiembrie
IBiroul Electoral Central a informat că până sâmbătă, la ora 12.00, şi-au exprimat opţiunea, prin vot, la secţiile de votare din străinătate, precum şi prin corespondenţă, pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, un număr de 27.277 de alegători, din care 46,38% femei şi 53,62% bărbaţi.
O prezenţă mai ridicată la vot s-a înregistrat în: Republica Moldova – 4.371 de alegători, Italia – 3.986, Germania – 3.329, Spania – 2.596, Regatul Unit al Marii Britanii – 2.129.
Participare mai redusă la vot s-a înregistrat în Argentina, Azerbaidjan, Cuba, Etiopia şi Republica Chile – zero alegători.
Prezenţa la vot pe grupe de vârstă se prezintă astfel:
-5,69% – alegători cu vârsta între 18 – 24 de ani
-14,53% – alegători cu vârsta între 25 – 34 de ani
-26,69% – alegători cu vârsta între 35 – 44 de ani
-43,62% – alegători cu vârsta între 45 – 64 de ani
-9,47% – alegători cu vârsta peste 65 de ani.
Aproape 35.000 de persoane au votat în străinătate, pentru alegerile parlamentare, până la ora 13.00. Alegătorii din afara ţării au la dispoziţie trei zile pentru vot. În Republica Moldova s-au înregistrat peste 5.800 de voturi, iar în Italia peste 5.700. Se votează constant în Germania, Spania, Anglia şi Franţa.
Votul la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor, din 30 noiembrie şi 1 decembrie 2024, a început vineri la 20,00 ora României, când s-a deschis secţia de votare organizată la Auckland, Noua Zeelandă, la ora locală 7,00.
În străinătate votarea se desfăşoară în 950 de secţii, pe durata a două zile: sâmbătă, 30 noiembrie, între orele 7,00 – 21,00 (ora locală), şi duminică, 1 decembrie, între orele 7,00 – 21,00 (ora locală). Având în vedere diferenţele de fus orar, votarea în străinătate se desfăşoară pe parcursul a 59 ore.
https://prezenta.roaep.ro/parlamentare01122024
Secţiile din vestul Statelor Unite ale Americii şi Canadei vor fi ultimele care se vor deschide şi totodată ultimele care se vor închide, luni 2 decembrie, la 7.00 ora României.
Alegătorii care la ora 21,00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot, aceştia putând vota până cel mult la ora 23,59.
Turiştii, cetăţeni români cu domiciliul în România care se află în străinătate în ziua votării, nu pot vota la alegerile parlamentare din 30 noiembrie – 1 decembrie 2024.
Pot vota la alegerile pentru Parlamentul României, cetăţenii români care fac dovada domiciliului în străinătate cu paşaportul simplu electronic pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate (CRDS) aflat în termen de valabilitate, sau a reşedinţei în străinătate, prin prezentarea unui document care o atestă, precizează Ministerul Afacerilor Externe.
Documentul care atestă reşedinţa în străinătate trebuie însoţit de un document de identitate, aflat în termen de valabilitate, emis de autorităţile române.
Posesorii de CRDS nu mai trebuie să prezinte un alt document pentru a putea vota la secţiile de peste hotare.
Localurile secţiilor de votare din străinătate sunt monitorizate video.
Optsprezece formaţiuni şi doi independenţi au intrat în cursa pentru noul Legislativ din partea diasporei.
Optsprezece formaţiuni şi doi independenţi au intrat în cursa pentru noul Legislativ din partea diasporei
Cursa electorală pentru un loc de reprezentant al diasporei în Parlament reuneşte mai multe persoane care au trăit în străinătate de la începutul anilor 2000 sau cetăţeni care s-au implicat în activităţi de sprijin pentru comunităţile de români de peste hotare, dar şi actuali membri ai Parlamentului sau ai administraţiei publice.
Astfel, candidaturile pentru diaspora au fost depuse de 18 partide şi alianţe, în competiţie intrând şi doi independenţi.
PSD
Lista PSD pentru Senat în diaspora este deschisă de Antoniu Tudor, doctor în drept şi cercetător. Potrivit site-ului personal, şi-a luat doctoratul la Universitatea din Lille şi are un masterat în teologie ortodoxă. A fost consilier judeţean în Gorj. La Camera Deputaţilor, primul pe listă este Gheorghe Florin Cârciu, ales europarlamentar pe lista Alianţei electorale PSD PNL, pe 9 iunie. Antreprenor, cu o experienţă de peste 20 ani în domeniul construcţiilor, Gheorghe Florin Cârciu şi-a desfăşurat activitatea profesională în Franţa, începând cu anul 1992, asigurând coordonarea companiilor sale, cu responsabilităţi în zonele de dezvoltare de proiecte, administrativă, tehnică, gestiune financiară şi de personal. A fost numit secretar de stat al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni în data de 5 ianuarie 2022.
USR
Cel care deschide lista USR pentru Camera Deputaţilor, Ştefan Iulian Lorincz, reprezintă diaspora şi în actualul Legislativ. Potrivit CV-ului său de pe site-ul Camerei, a lucrat în diverse domenii ale arhitecturii în Valencia, Spania, din 2015. Pentru Senat, pe prima poziţie pe lista pentru diaspora se află George Cătălin Bochileanu.
REPER
Silvia Dumitrache, aflată pe locul al doilea pe lista Partidului Reînnoim Proiectul European al României (REPER) la Senat, este expertă în migraţie, comunicare şi egalitate de gen, potrivit site-ului REPER. Este fondatoarea şi preşedinta Asociaţiei pentru mamele române din Italia şi se descrie ca fiind activistă pentru drepturile omului, implicată în protecţia copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate. Pe primul loc la Senat se află Octavian Olaru, iar la Cameră – Geanina Daniela Tulbure.
POT
Cea care deschide lista Partidului Oamenilor Tineri (POT) la Senat, Camelia-Ştefania Căpraru, se descrie, într-un mesaj video publicat pe pagina de Facebook a formaţiunii politice, drept „mamă, fiică, economist şi jurnalist” şi spune că trăieşte de peste 22 de ani în diaspora. Filmul de prezentare este intitulat „O viaţă demnă în Diaspora”. La Cameră, prima pe listă este Dumitriţa Albu.
AUR
Cei care deschid listele la Senat şi Camera Deputaţilor din partea AUR, Ştefan Geamănu, respectiv Ramona Lovin, sunt, potrivit site-ului partidului, membri fondatori şi nu au mai fost anterior implicaţi în politică. Potrivit aceluiaşi site, Geamănu este medic şi locuieşte în Germania de 12 ani, iar Lovin este contabil şi a locuit în Italia timp de 18 ani.
Forța Dreptei
Ion Iovcev, care deschide lista partidului Forţa Dreptei la Camera Deputaţilor, este descris, într-o recentă postare pe pagina de Facebook a PMP, ca „un simbol al rezistenţei culturale româneşti în Basarabia”. El a fost director al Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol.
PNL
Adrian Dupu, aflat pe prima poziţie pe lista PNL la Senat, este secretar de stat la Departamentul pentru Relaţia cu Republica Moldova din 2021. Potrivit CV-ului său, a fost consultant internaţional în implementarea proiectelor de infrastructură, bună guvernare, anticorupţie în Germania, între 2014 şi 2019. Între 2013 şi 2014 a fost expert internaţional în implementarea proiectelor de infrastructură, bună guvernare, anticorupţie, achiziţii publice, în Spania.
UDMR
Din partea Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR) candidează, de pe prima poziţie pe listă, la Senat Maria Marosi Melles, iar la Camera Deputaţilor Akos Derszi.
S.O.S.
Listele partidului S.O.S. România sunt deschise la Senat de Dan Florin Manolachi, iar la Camera Deputaţilor de Andreea Petronela Cîmpianu.
Alte formaţiuni care au trimis reprezentanţi în cursa pentru noul Parlament din partea diasporei sunt:
-Alianţa Naţional Creştină: la Senat primul pe listă este Cristian-Emil Bugu, iar la Camera Deputaţilor – Ovidiu Grosu
-Alianţa Politică România Socialistă: lista este deschisă la Senat de Dorin Petcu, iar la Camera Deputaţilor de Simona-Dorina Dinu
-Partidul Social Democrat Unit (PSDU); la Senat pe prima poziţie este Eugen Ştefan, iar la Camera Deputaţilor – Adriana-Ana Pantea;
-Partidul Naţional Conservator Român (PNCR): la Senat deschide lista Monica-Margareta Coroiu, iar la Cameră – Daniel Firiza
-Partidul Ecologist Român (PER): la Senat candidează Mihaela Hagiu; la Camera Deputaţilor – Niculiţa Ghiţă
-Partidul Sănătate Educaţie Natură Sustenabilitate (SENS): la Senat deschide lista Ioana Gaşpar, iar la Camera Deputaţilor – Tudor-Dan Ancuţa
-Partidul Dreptate şi Respect în Europa pentru Toţi (DREPT): la Senat candidează Cezara-Andrada Rondolean, iar la Camera Deputaţilor deschide lista Darius-Constantin Radu
-Partidul Social Democrat Independent (PSDI): la Senat pe prima poziţie este Vasile Muşa, iar la Camera Deputaţilor – Silvia Radu
-Partidul România în Acţiune: la Senat candidează Florin Gabriel Ştefănescu, iar la Camera Deputaţilor se află pe prima poziţie a listei Luiza Elena Dinică
În competiţie s-au înscris şi doi independenţi pentru Camera Deputaţilor: Florin Andreicuţ şi Claudia Puiu-Barraud, care are propriul site unde prezintă inclusiv un program electoral.
