Update 1. Până la ora 16:00 au votat 8.469.982 de alegători, reprezentând 47,09% din numărul celor înscrişi în listele electorale. La primul tur al alegerilor prezidenţiale, desfăşurat pe 4 mai, la ora 16:00 prezenţa la urne a fost de 35,92% (6,4 milioane de voturi).
În mediul urban au votat 5.457.083 de alegători, iar în mediul rural – 3.012.899 de alegători.
Cu urna mobilă şi-au exprimat opţiunea de vot 83.963 de alegători.
Din cei 8.469.982 de alegători care au votat până la ora 16:00, un număr de 7.168.539 şi-au exprimat votul în ţară, şi anume 39,85%, iar 1.300.000 – în străinătate. Votul în diaspora se desfăşoară începând de vineri (ora locală 7:00) şi se încheie duminică la ora 21:00 (ora României).
O prezenţă mai ridicată la vot s-a înregistrat în judeţele:
- Ilfov – 56,22%;
- Cluj – 49,48%;
- Braşov – 45,43%;
- Argeş – 45,35%;
- Prahova – 44,75%.
Participare mai redusă la vot s-a înregistrat în judeţele:
- Vaslui – 27,73%;
- Satu Mare – 30,92%;
- Caraş-Severin – 31,71%;
- Maramureş – 33,21%;
- Botoşani – 33,51%.
În Bucureşti, prezenţa la vot este de 44,58%, situaţia pe sectoare fiind următoarea:
Sector 6 – 49,75%.
Sector 1 – 51,35%;
Sector 2 – 46,04%;
Sector 3 – 37,21%;
Sector 4 – 45,82%;
Sector 5 – 42,09%;
George Simion (Alianţa pentru Unirea Românilor) şi Nicuşor Dan (independent) îşi dispută duminică fotoliul de la Cotroceni în cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, aproape 18 milioane de alegători fiind aşteptaţi să pună ştampila pe buletinul de vot.
Datele sunt prezentate în timp real pe site-ul www.roaep.ro.
Cei doi candidaţi au ajuns în cursa finală după ce au obţinut cel mai mare număr de voturi la primul tur de scrutin, desfăşurat în 4 mai.
Unsprezece candidaţi şi-au încercat şansele la alegerile prezidenţiale din acest an.
În urma votului din 4 mai, clasamentul celor care au vizat cea mai înaltă funcţie în stat a arătat astfel:
- George Simion (Alianţa pentru Unirea Românilor) – 40,96%
- Nicuşor Dan (independent) – 20,99%
- Crin Antonescu (Alianţa electorală ‘România, Înainte!’) – 20,07%
- Victor Ponta (independent) – 13,04%
- Elena Lasconi (Uniunea Salvaţi România) – 2,68%
- Lavinia Şandru (Partidul Umanist Social Liberal) – 0,64%
- Daniel Funeriu (independent) – 0,53%
- Cristian Terheş (Partidul Naţional Conservator Român) – 0,39%
- Sebastian Popescu (Partidul Noua Românie) – 0,28%
- John Ion Banu Muscel (independent) – 0,23%
- Silviu Predoiu (Partidul Liga Acţiunii Naţionale) – 0,18%
Alegerile din acest an au loc după ce Curtea Constituţională a anulat, pe 6 decembrie 2024, primul tur prezidenţial.
În 2025, primul tur al alegerilor prezidenţiale a fost validat pe 9 mai de către CCR, după ce a respins o contestaţie depusă de Sebastian Popescu, unul dintre candidaţi. Hotărârea a fost publicată în Monitorul Oficial.
Pe 18 mai, George Simion şi Nicuşor Dan intră la votul final al alegătorilor, cel care obţine cel mai mare număr de voturi urmând să ajungă la Palatul Cotroceni.
Preşedintele reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. El veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.
Ce atribuții are președintele României
Atribuţii în raport cu Guvernul
- desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament;
- în caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea prim-ministrului, pe unii membri ai Guvernului;
- poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită;
- poate lua parte la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea prim-ministrului, în alte situaţii;
- prezidează şedinţele Guvernului la care participă.
Atribuţii în raport cu Parlamentul
- adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii;
- după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură;
- după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la problemele de interes naţional;
- promulgă legile adoptate de Parlament.
Atribuţii în domeniul politicii externe
- încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern şi le supune spre ratificare Parlamentului;
- la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice;
- reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă preşedintele României. Atribuţii în domeniul apărării
- este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
- poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare;
- în caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţă Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii.
Alte atribuţii
- conferă decoraţii şi titluri de onoare;
- acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral;
- numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;
- acordă graţierea individuală.
