Parcursul comun al României și Bulgariei pentru a intra în spațiul Schengen fără pașapoarte s-a încheiat joi dimineață, când miniștrii de interne din Uniunea Europeană au dat undă verde finală candidaturii lor, pentru care au luptat foarte mult. Decizia a fost posibilă după ce Austria, cel mai ferm adversar, și-a ridicat veto-ul luna trecută în timpul unei întâlniri, la Budapesta.
„O mare victorie pentru Bulgaria, România și întreaga Europă”, a declarat președinția maghiară a Consiliului UE, care făcuse din completarea spațiului Schengen o prioritate fundamentală. Drept urmare, cele două țări din Europa de Est se vor alătura spațiului Schengen de la 1 ianuarie 2025 ca membre cu drepturi depline, încheind capitolul început în 2011, când Comisia Europeană a stabilit pentru prima dată disponibilitatea lor pentru aderare.
Aderarea României la Schengen. Opoziția politică a dispărut treptat
La acea vreme, multe țări, inclusiv Germania și Franța, s-au opus candidaturii comune. De-a lungul timpului, opoziția politică a dispărut treptat, lăsând Ţările de Jos și, în cele din urmă, Austria drept ultimul obstacol pe drumul lung către aderare.
Totuși, aderarea este însoțită de un avertisment fundamental, destinat să afecteze într-un fel sărbătorirea acestui succes. Acordul de la Budapesta prevede introducerea controalelor la frontierele terestre între Ungaria și România și între România și Bulgaria pentru „cel puțin” șase luni, pentru „a preveni orice amenințare gravă la adresa ordinii publice și a securității interne”. Formularea „cel puțin” implică faptul că acestea ar putea fi extinse ulterior, scrie it.euronews.com.
Concesiunea a avut scopul de a atenua îngrijorările persistente ale Vienei cu privire la imigrația ilegală, pe care țara a invocat-o în mod repetat pentru a bloca oferta dublă.
Acest lucru înseamnă că marea realizare a aprobării de joi, desființarea definitivă a controalelor pașapoartelor la frontierele terestre, nu se va realiza pe deplin, iar cetățenii care trec granița vor risca în continuare să se confrunte cu cozi și întârzieri.
Controalele la frontieră
Utilizarea controalelor la frontieră, pentru a limita fluxurile de migrație, a devenit din ce în ce mai populară în întreaga Uniune. Germania, Franța și Olanda se numără printre țările care au recurs la această măsură în ultimele luni, în ciuda eficacității ei contestate.
Saila Heinikoski, cercetător principal la Institutul Finlandez pentru Afaceri Internaționale (FIIA), afirmă că reintroducerea controalelor la frontieră poate servi drept „instrument” pentru politicieni, pentru „a spune opiniei publice naționale că facem ceva”. „Controalele la frontierele interne ar putea să nu fie atât de invazive, ar putea fi doar controale aleatorii la frontieră”, a spus Heinikoski. Spațiul Schengen, unul dintre cele mai tangibile rezultate ale integrării europene, include în prezent 29 de țări și peste 450 de milioane de persoane.
