luni, octombrie 20, 2025

Cât de superstițioși sunt românii și câți cred că norocul contează în viață. Sondaj

Share

Un sondaj realizat de INSCOP Research, la comanda platformei Informat.ro și în parteneriat cu Strategic Thinking Group, arată că 75,3% dintre români consideră că norocul are un rol important în viață. De asemenea, 41,6% dintre respondenți susțin că au trăit cel puțin o întâmplare în care o superstiție s-a adeverit. Rezultatele au fost prezentate luni, la Sala Media a Muzeului Țăranului Român.

Superstiții și percepția românilor asupra norocului

Sondajul arată că 21,4% dintre participanți consideră că norocul este foarte important în viață, iar 3,3% nu au oferit un răspuns. În ceea ce privește gradul de superstiție, 17,6% se consideră cu siguranță superstițioși, 12,1% mai degrabă da, 20,5% mai degrabă nu, iar 46,5% afirmă că nu sunt superstițioși.

Totodată, 31,1% dintre români cred că este cel mai bine să ții cont de superstiții în sănătate, 9,9% în dragoste și relații, 9,3% în carieră, 8,7% în deciziile zilnice, 7,7% în bani și 3,9% în examene sau concursuri.

Schimbarea norocului și numerele norocoase

În ceea ce privește influența superstițiilor asupra norocului, 24,2% dintre respondenți cred că norocul poate fi schimbat dacă se respectă anumite superstiții, 69,3% consideră că nu poate fi schimbat, iar 6,6% nu știu sau nu răspund. Un număr norocos sau preferat este deținut de 30,9% dintre participanți.

Superstiții comune și credințe populare

Referitor la superstiții tradiționale, 15,8% cred că o pisică neagră care le taie calea aduce ghinion, iar 3,7% cred că trecerea pe sub o scară aduce ghinion. Totodată, 22,3% se tem că întoarcerea din drum aduce ghinion, iar 13% consideră că „marți sau vineri 13” este o zi cu ghinion.

Doar 6,4% dintre români au apelat vreodată la persoane considerate „vrăjitoare” sau „descântătoare”. În schimb, 34,8% cred că horoscopul și astrologia pot prezice corect trăsături de personalitate sau evenimente din viață, iar 42,6% cred în existența energiilor invizibile (aura, chakre, bioenergie) care influențează sănătatea.

Locuri încărcate energetic și fenomene ezoterice

Peste jumătate dintre respondenți (51,4%) consideră că există locuri în România „încărcate energetic”, iar 28,9% cred că anumite locuri, precum Munții Bucegi sau Sarmizegetusa, emană energii speciale. În privința persoanelor cu capacități speciale (clarviziune, telepatie, vindecare prin atingere), 38,2% cred în existența acestora.

În ceea ce privește fenomenele paranormale, 21,2% dintre români cred în spirite sau fantome care pot interacționa cu lumea noastră, iar 56% consideră că visele pot prevesti evenimente reale. Practici spirituale alternative, precum numerologie, tarot sau reiki, au fost încercate doar de 5,5% dintre participanți.

Teorii conspiraționiste și scepticism

Sondajul relevă și un interes semnificativ pentru teorii conspiraționiste: 26,1% cred că oamenii nu au ajuns pe Lună, 40,1% că vaccinurile sunt folosite pentru controlul populației, 22,4% că extratereștrii au vizitat Pământul, iar 61,4% că România este o țară unde puteri externe controlează deciziile importante.

Mai mult de jumătate dintre români (55,6%) consideră că tehnologiile moderne, precum 5G sau inteligența artificială, sunt folosite pentru a manipula populația, iar 58,4% cred că pandemiile și crizele economice sunt planificate de grupuri de putere secrete.

Credință, știință și medicina alternativă

Atunci când iau decizii importante, 50,8% se bazează pe rațiune și știință, în timp ce 43,8% pe credință și tradiție. Totodată, 33% consideră că credința religioasă este mai importantă decât explicațiile științifice, 15,6% aleg știința, iar 50,1% le consideră la fel de importante.

În privința medicinei, 23,7% cred că medicina alternativă (plante, bioenergie) este mai eficientă, în timp ce 64,8% susțin că medicina modernă este mai eficientă.

Despre sondaj

Barometrul „România între Magie și Ezoterie” a fost realizat în perioada 6-10 octombrie prin metoda CATI (interviuri telefonice) pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată a României. Eroarea maximă admisă este de ±2,95%, la un grad de încredere de 95%.

Read more

Local News