Ca răspuns la administrația Trump, Friedrich Merz susține conducerea germană în UE alături de Paris și Varșovia. Dar victoria sa fragilă de duminică îi limitează spațiul de manevră.
Politica externă va fi proiectul major al lui Friedrich Merz. Viitorul cancelar conservator are la dispoziție patru ani pentru a redefini complet politica externă a Germaniei în contextul exploziv al amenințării militare ruse, al divorțului de „prietenul american” și al ascensiunii extremei drepte, care a devenit forța principală de opoziție în adunarea federală (Bundestag).
Diplomația nu a jucat niciun rol în campanie. Dar Friedrich Merz a reușit să transmită mesajul său despre Europa cercurilor restrânse ale specialiștilor în apărare, scrie liberation.fr.
„Arhitectura securității europene nu mai există”, a remarcat el în timpul discursului său de politică externă din 23 ianuarie. „Și pentru a nu fi forțați într-o zi să ne apărăm, trebuie să fim capabili să ne apărăm”, a adăugat el.
Viitorul cancelar va avea, așadar, greaua povară de a emancipa o Germanie care a fost cufundată în cultura americană aproape optzeci de ani, cel puțin în partea de vest a țării. Ea a fost întotdeauna profund recunoscătoare Statelor Unite pentru că i-au apărat libertatea și au contribuit la prosperitatea ei.
„Putere mijlocie lider”
„Ca europeni, avem tot interesul să menținem relații bune cu America. „Încă ne considerăm parteneri”, a spus el luni, 24 februarie, în cadrul unei conferințe de presă postelectorale. Dar Europa trebuie să se pregătească pentru ce e mai rău: „Declarațiile membrilor administrației lui Donald Trump reprezintă o ruptură în relațiile transatlantice”, a remarcat el după Conferința de Securitate de la Munchen din 14 februarie.
Pentru a face acest lucru, el vrea să-și asume o nouă conducere germană pe continent, ale cărei contururi nu sunt încă cunoscute. Statutul Germaniei trebuie transformat dintr-o „putere mijlocie adormită” într-o „putere mijlocie lider” pentru a contracara „axa iliberală” a autocrațiilor aliniate la Moscova.
Modernizarea armatei
Friedrich Merz a promis că va vizita Varșovia și Parisul de îndată ce va prelua mandatul, o axă pe care o consideră acum „motorul Europei”.
„Macron a mers să-l vadă pe Trump. Friedrich Merz ar trebui să fie și el în avion”, a declarat luni vicepreședintele CDU, Jens Spahn.
Merz va centraliza politica externă în cancelarie prin crearea unui „consiliu de securitate național” în stil american, pentru a pune capăt „cacofoniei” guvernului Scholz. „Trebuie să facem Germania să inspire din nou încredere”, a spus el. „Vom fi din nou prezenți la Bruxelles […]. „Votul german” [abținerea sistematică a Germaniei] este acum un lucru din trecut”, a promis el la congresul partidului său din 3 februarie.
Pentru a se elibera de Statele Unite, Merz va trebui să continue modernizarea armatei, care în prezent este incapabilă să oprească un atac rusesc. Bundeswehr trebuie să fie capabilă „să poarte un război”, repetă Boris Pistorius, foarte popularul ministru social-democrat al apărării, care se așteaptă să rămână în guvernul Merz. În ciuda divergențelor politice, cei doi bărbați se înțeleg minunat, în special în privința Ucrainei.
Dar influența sa pe scena internațională riscă să fie slăbită de problemele politice interne. „Victoria de duminică este mult prea slabă pentru a se pretinde un lider puternic în Europa. Nu îi oferă prea multă legitimitate în fața altor lideri europeni”, se teme Gerd Mielke, politolog la Universitatea din Mainz.
Merz și-a pierdut multă credibilitate prin ruperea „cordonului sanitar” la sfârșitul lunii ianuarie, acceptând sprijinul extremei drepte în Bundestag pentru votul unei rezoluții privind imigrația. În ciuda negărilor sale, persistă îndoielile cu privire la o posibilă coaliție între CDU și acest partid identitar care cere părăsirea Uniunii Europene și revenirea la marca germană. „Merz a făcut multe pagube prin ruperea încrederii în rândurile SPD cu care vrea să se alieze. Va fi dificil să ajungă la un acord”, avertizează Markus Linden, politolog la Universitatea din Trier.
Fondul de finanțare pentru Bundeswehr (100 de miliarde) va fi epuizat în doi ani. Până acum, Merz nu a spus cum plănuiește să mențină nivelurile cheltuielilor militare fără să se împrumute sau să renunțe la „frâna datoriei”, o regulă consacrată în Constituție care limitează deficitele bugetare. Prezența extremei drepte și a extremei stângi în Bundestag nu îi permite să obțină o majoritate de două treimi pentru a vota o relaxare a legilor privind îndatorarea.
