Călin Georgescu, fost înalt funcționar public nostalgic al epocii fasciste, a ajuns pe primul loc în primul tur la alegerile prezidențială. Această victorie surpriză vine pe fundalul unui val de saturație populară la adresa partidelor tradiționale.
Duminică seara, din casa lui de la marginea Bucureștiului, Călin Georgescu le-a mulțumit alegătorilor români care l-au dus în turul doi al alegerilor prezidențiale, spre surprinderea tuturor. Candidatul independent, admirator al fasciștilor anilor 1930, este atât de outsider, încât nu are sediu de campanie. În octombrie, sondajul Inscop îl credita cu 0,4% din intențiile de vot. Cu câteva zile înainte de alegeri, era încă în jur de 5%. Cu toate acestea, Georgescu a câștigat în cele din urmă primul tur, cu 22,9%, plasându-se înaintea reformistei de centru-dreapta Elena Lasconi, scrie liberation.fr.
Această victorie răsunătoare zguduie politica românească. Pentru cele două mari partide tradiționale, PSD (social-democrat) și PNL (liberal), este o palmă. Niciodată de la revenirea la democrație un candidat PSD nu a ratat calificarea pentru turul doi al prezidențialelor.
De această dată, Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu, actualul premier, cu mai puțin de 3.000 de voturi din cele peste nouă milioane de alegători.
România, mult timp considerată a fi ferită de influența rusă, tocmai a plasat în fruntea cursei prezidențiale un om care și-a construit succesul mergând împotriva consensului politic din jurul Uniunii Europene și al NATO. Șocul este sever, căci președintele în funcție, Klaus Iohannis, este un aliat fidel al Occidentului, la un moment dat chiar candidat la postul de secretar general al NATO.
Ascensiune uimitoare
Călin Georgescu, la rândul său, își manifestă simpatia față de Vladimir Putin – „un om care își iubește țara” – și disprețul față de UE și Alianța Nord-Atlantică – care au „șters identitatea națională, ADN-ul care asigură „imunitatea spiritului românesc”. Suveranist, atașat de valorile creștine și anti-LGBT, acest bărbat de 62 de ani bifează toate căsuțele candidatului de extremă dreapta.
Cu toate acestea, prin cariera sa profesională, Georgescu se evidențiază. Doctor în agronomie, specialist în soluri, a studiat în Marea Britanie și în Statele Unite, apoi s-a interesat de dezvoltarea durabilă, a lucrat ca înalt funcționar public la Ministerul Mediului și chiar a devenit raportor ONU pentru chestiuni legate de eliminarea deșeurilor periculoase.
„Din 2019 până în 2022, Georgescu a fost o figură a partidului de extremă dreapta Alianța pentru Unitatea Românilor (AUR), dar a fost exclus din cauza pozițiilor sale prea radicale. AUR a căutat să-și spele imaginea, dar nu și-a moderat niciodată admirația pentru fasciștii români”, amintește Silvia Marton, lector la Universitatea din București. „Este cufundat într-un delir mistic, dar nu dezvoltă aproape nimic în ceea ce privește politicile publice”.
Concurență pe extremă dreapta
Mai mulți factori par să fi lucrat în favoarea ei. În primul rând, oboseala și amărăciunea alegătorilor față de marea coaliție PSD-PNL, care guvernează țara din 2021. „Cele două partide s-au prezentat de ani de zile drept garanții stabilității, mai întâi în timpul pandemiei, apoi în faţa războiului din Ucraina. Dar alianța lor, combinată cu diviziunile micilor partide reformiste, a lăsat cale largă pentru extrema dreaptă, care a putut să se prezinte ca singura forță de opoziție”, explică Silvia Marton.
Acest vid părea destinat să-i favorizeze pe naționaliștii din AUR și pe liderul lor George Simion, pe care unele sondaje i-au plasat în turul doi. În cele din urmă, a primit doar 13,8%.
În această competiție de extremă dreapta, Georgescu a câștigat cu siguranță votul susținătorilor SOS România, un alt partid pro-rus cu tendință fascistă, al cărui lider, Diana Șoșoacă, a fost lipsită de participarea la alegerile prezidențiale de către Curtea Constituțională. Diaspora, care deja votase extrema dreaptă în 2020, a jucat și ea un rol important. Georgescu a câștigat 43% din voturile românilor din străinătate, 800.000 de alegători care au mers la vot.
Campanie concertată pe TikTok
Invizibil în media tradițională și aproape absent din campaniile de pe teren, Georgescu își datorează victoria unei viralizări ciudate pe TikTok. Rețeaua de socializare are 8,9 milioane de abonați în România, aproape la fel de mulți ca Facebook, iar AUR și-a făcut de multă vreme o piață acolo. Între septembrie și noiembrie, un hashtag cu numele candidatului a devenit viral în rețea, cu o accelerare notabilă în ultimele zile de campanie. „În 18 noiembrie, pagina lui Georgescu fusese vizualizată de 92,8 milioane de ori, mai ales în ultimele două luni. Pe 22 noiembrie [cu două zile înainte de vot, nota editorului], au existat 52 de milioane de vizualizări suplimentare”, notează un studiu realizat de think tank Expert Forum.
Procesul pare prea masiv pentru a fi natural. Traficul a fost generat ca „o campanie concertată”, a remarcat jurnalistul Cristian Andrei Leonte într-o anchetă publicată înainte de vot.
Cine a organizat această campanie sofisticată, transmisă uneori în termeni similari cu ai influencerilor din modă sau frumusețe? Să vedem umbra serviciilor rusești, deja la lucru luna trecută în Moldova?
Alte întrebări sunt în așteptare. România va vota din nou în acest weekend, de data aceasta pentru reînnoirea Parlamentului, și deci a guvernului. Dinamica ridică temeri legate de o nouă ascensiune a extremei drepte. Împreună, scorurile prezidențiale ale lui Simion și Georgescu ajung la 36,8%, în fața celor 27,9% dintre candidații PSD și PNL la un loc.
Pe 8 decembrie, alegătorii vor reveni și ei la urne pentru turul doi al alegerilor prezidențiale. Momentan nu există sondaj, probabilitatea unui duel Georgescu-Lasconi nefiind până acum luată în calcul.
