Rusia a prezentat cerințe drastice la negocierile de pace, refuzând orice concesii și solicitând noi teritorii ucrainene, statut de limbă oficială pentru rusa și limitarea numerică a armatei Kievului.
Conform memorandumului rus publicat de Interfax, Moscova cere recunoașterea internațională a Crimeei și a altor patru regiuni revendicate. De asemenea, solicită neutralitatea Ucrainei (excluderea aderării la NATO), protecția vorbitorilor de limbă rusă, interzicerea „glorificării nazismului” și retragerea trupelor ucrainene din aceste regiuni.
Condițiile de armistițiu și reacția Kievului
Rusia a propus două opțiuni de încetare a focului, ambele considerate inacceptabile de Ucraina:
– Retragerea completă a trupelor ucrainene din patru regiuni, inclusiv Donețk și Herson.
– Înghețarea activităților militare și organizarea de alegeri anticipate în termen de 100 de zile.
Rusia a sugerat și o încetare temporară a focului de 2-3 zile pentru colectarea soldaților căzuți.
Ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, a afirmat că Ucraina va analiza documentul rus, dar a respins în repetate rânduri aceste condiții, considerându-le capitulare.
Problema copiilor ucraineni deportați
Kievul a solicitat repatrierea a 400 de copii pe care susține că Rusia i-a răpit, însă Moscova a fost de acord doar cu întoarcerea a 10 dintre ei, declarând că aceștia au fost relocați pentru protecție.
Evoluțiile pe câmpul de luptă și implicarea internațională
Conflictul s-a intensificat, Rusia lansând cele mai mari atacuri cu drone din război. Ucraina a răspuns prin operațiunea „Pânza de păianjen”, vizând bombardierele strategice rusești.
Între timp, președintele turc Tayyip Erdogan încearcă să medieze un summit între Putin, Zelenski și Trump, dar nu s-au înregistrat progrese reale pentru un armistițiu acceptabil.
Kievul insistă asupra neacceptării restricțiilor militare, recunoașterii internaționale a integrității sale teritoriale și solicită despăgubiri. Rusia, însă, vrea o înțelegere pe termen lung, nu doar o pauză în război.
