Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) se află pe primul loc în opţiunile de vot ale românilor de până la 59 de ani, în timp ce alegătorii cu vârsta de peste 60 de ani ar vota în cea mai mare parte cu PSD, potrivit unui sondaj realizat de INSCOP Research şi publicat luni.
Preferinţele pe categorii de vârstă
În rândul tinerilor cu vârste între 18 şi 29 de ani, AUR ar obţine 34% din voturi dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare. Pe locul al doilea se află Partidul SENS (16%), urmat de USR (14%), PNL (13%) şi PSD (9%). Alte formaţiuni ar obţine procente mai mici: POT – 5%, UDMR – 3%, SOS România – 3%, iar alţi 3% dintre tineri ar vota un alt partid. Niciun respondent din această categorie nu a declarat că ar alege un candidat independent.
În grupa de vârstă 30-44 de ani, AUR ar fi votat de 50% dintre respondenţi. Urmează USR (18%), PNL (11%), PSD (8%), UDMR (3%) şi POT (3%). Alte 2% dintre persoane ar opta pentru alt partid, 2% pentru un candidat independent, în timp ce SENS şi SOS România ar fi votate de câte 1% dintre respondenţi.
Dintre alegătorii cu vârste între 45 şi 59 de ani, 41% ar vota AUR, 19% – PNL, 15% – PSD, 12% – USR, 6% – UDMR, 2% – POT, 2% – SOS România, iar 1% – SENS. Alte 2% dintre persoane ar alege un candidat independent sau alt partid.
În rândul românilor de peste 60 de ani, PSD se menţine pe primul loc, cu 38% din opţiuni, urmat de AUR (28%), PNL (15%), USR (7%), UDMR (5%), POT (3%), SOS România (2%) şi alte partide (2%). 1% dintre respondenţi ar vota un candidat independent, iar niciuna dintre persoanele din această categorie nu a menţionat Partidul SENS.
Diferenţe majore între generaţii
Directorul INSCOP Research, Remus Ştefureac, a declarat că rezultatele indică „o polarizare accentuată între generaţii” şi „o scindare valorică între generaţiile formate în contexte socio-politice distincte”.
„Contrastul dintre generaţia 18–29 şi cea 60+ ilustrează două continente politice distincte. Practic, dacă ar vota doar tinerii de 18–29 de ani, un partid neparlamentar precum SENS ar fi al doilea partid al României, în timp ce pentru persoanele cu vârsta de peste 60 de ani, acest partid nu există”, a explicat Ştefureac, potrivit comunicatului citat.
El a adăugat că „dacă seniorii privilegiază stabilitatea şi protecţia socială, tinerii manifestă o preferinţă pentru opţiuni radicale şi schimbare netă”.
Profilul electoratului AUR
Remus Ştefureac a subliniat că sprijinul dominant acordat AUR de către persoanele cu vârste între 30 şi 44 de ani „indică o posibilă maturizare a unei orientări anti-sistem care transcende nemulţumirea conjuncturală”.
Potrivit acestuia, se conturează profilul unui electorat care „articulează o critică sistemică a ordinii politice post-1989”, combinând „revendicări socio-economice cu elemente de naţionalism şi neîncredere instituţională”.
Slăbirea partidelor tradiţionale
Directorul INSCOP mai arată că rezultatele Barometrului Informat.ro – INSCOP relevă „incapacitatea partidelor mari de a depăşi praguri simbolice de susţinere în rândul tinerilor şi al adulţilor activi”.
„Slăbirea acestor poli indică o criză gravă a reprezentării politice pe fondul diminuării încrederii în competenţa şi autenticitatea elitelor care au dominat scena politică în ultimele două decenii”, a menţionat Ştefureac.
Metodologia sondajului
Datele au fost colectate în perioada 25 octombrie – 2 noiembrie, prin metoda CATI (interviuri telefonice). Eşantionul, de 3.000 de persoane, este reprezentativ pentru populaţia neinstituţionalizată a României, pe criterii de sex, vârstă şi ocupaţie.
Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la comanda platformei de ştiri Informat.ro, în parteneriat cu think-tank-ul Strategic Thinking Group.
