În Austria, pensiile sunt virate în jurul datei de 1, cu o regularitate aproape matematică. Dacă ziua de 1 cade într-o zi de sărbătoare, sâmbătă sau duminică, plata se face în ultima zi lucrătoare anterioară (dacă aceasta nu este, la rândul ei, o zi liberă). Pentru pensia aferentă lunii iulie însă nu sunt așteptate întârzieri: banii vor fi virați normal, pe data de 1 august 2025, a confirmat Ministerul Muncii și Afacerilor Sociale pentru publicația „5 Minuten”.
Pentru cei interesați de toate termenele rămase până la sfârșitul anului, există un calendar al plăților pensiilor în Austria, disponibil online.
Cintribuțiile la asigurarea de sănătate
Pensia din august este a doua care reflectă scăderea sumei nete primite, ca urmare a majorării contribuției la asigurarea de sănătate. Începând cu plata din iunie 2025, majoritatea pensionarilor austrieci plătesc o contribuție lunară de 6% din pensia brută, față de 5,1% anterior.
Această creștere înseamnă un efort financiar suplimentar de câteva sute de euro pe an pentru mulți beneficiari. Sunt însă și persoane care nu sunt încă afectate de această măsură – detalii despre categoriile exceptate sunt disponibile în comunicările oficiale ale guvernului.
Vârsta de pensionare rămâne un subiect fierbinte
Subiectul pensiilor rămâne în continuare foarte disputat în Austria. Una dintre cele mai controversate teme este propunerea de creștere a vârstei legale de pensionare, idee care a stârnit numeroase reacții în spațiul public.
Guvernul actual nu intenționează, cel puțin deocamdată, să aplice o astfel de măsură în mod oficial. În schimb, executivul propune un pachet de politici pentru a menține populația activă mai mult timp, cu scopul de a crește, măcar indirect, vârsta efectivă de pensionare.
Ce se întâmplă în România
În România, pensiile se achită lunar în două tranșe, în funcție de modalitatea de plată: prin Poșta Română (între 1 și 15 ale lunii) sau prin cont bancar (în general pe 12 ale lunii). O noutate importantă este intrarea în vigoare, de la 1 septembrie 2024, a noii legi a pensiilor, care aduce un nou sistem de calcul bazat pe puncte de contributivitate, dar și o majorare semnificativă a pensiei minime și a celor aflate sub pragul mediu.
România, la fel ca Austria, se confruntă cu presiuni demografice și financiare asupra sistemului public de pensii, însă spre deosebire de Viena, Bucureștiul a ales să crească deja vârsta efectivă de pensionare prin stimulente pentru munca prelungită, fără a modifica (deocamdată) vârsta legală.
Astfel, deși contextul economic este diferit, problemele și strategiile de echilibrare a sistemului de pensii sunt similare în ambele țări: presiuni bugetare, îmbătrânirea populației și nevoia de reforme sustenabile.
