-Mark Rutte va fi următorul secretar general al NATO, după ce toți cei 32 de membri ai alianței au convenit că prim-ministrul olandez interimar îi va succeda lui Jens Stoltenberg.
În urma susținerii din partea Ungariei și Slovaciei, anunțată marți, și România și-a confirmat sprijinul pentru Rutte joi, președintele României, Klaus Iohannis, retrăgându-și candidatura pentru funcția de conducere la NATO.
În cadrul unei ședințe a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, Iohannis a spus că a anunțat aliații NATO cu privire la retragerea candidaturii sale.
Rutte va prelua conducerea NATO într-un moment critic. Noul mandat va începe pe 2 octombrie, cu puțin mai mult de o lună înainte de alegerile din SUA, care vor defini soarta alianței militare care a reprezentat cea mai de succes descurajare pentru Europa de Est, în fața unei Rusii agresive. Fostul președinte al SUA, Donald Trump, actual candidat republican, s-a angajat să rămână în NATO, dar a amenințat că va reduce ajutorul SUA pentru Ucraina, dacă va fi reales.
Observatorii, totuși, îl creditează pe Rutte pentru a putea discuta cu Trump, datorită capacității sale de a încheia înțelegeri cu politicieni din medii diferite, câștigând chiar laude din partea celui care era atunci președinte al SUA: „Îmi place acest tip!”
Confirmarea lui Rutte înseamnă, de asemenea, că problema succesiunii este clarificată înainte de iulie, când liderii NATO se îndreaptă la Washington, pentru a marca cea de-a 75-a aniversare a alianței.
Călătoria lui Rutte către funcția de top în NATO a fost una de lungă durată. El a făcut campanie pentru această funcție încă din noiembrie anul trecut.
Rutte a fost criticat pentru că nu a fost suficient de activ în a solicita sprijin din partea țărilor din Europa de Est, care au ridicat problema sprijinului său de dinainte de 2014 pentru proiectul conductei rusești Nord Stream 2.
De asemenea, Rutte nu a reușit să aducă cheltuielile olandeze pentru apărare la ținta NATO de 2% din PIB în timpul mandatului său de premier, de 14 ani, în fruntea celei de-a cincea economii a UE. Se așteaptă ca, în sfârșit, Țările de Jos să îndeplinească această țintă în acest an, potrivit ultimelor cifre ale NATO.
Președintele României, Iohannis, a intrat în ring într-o etapă târzie. Când și-a declarat candidatura, în martie, două treimi dintre aliații NATO erau deja de partea lui Rutte. Pe parcursul cursei sale de trei luni, Iohannis a obținut un singur vot din grupul celor 32 de aliați – cel al premierului ungar Viktor Orbán, care și-a folosit opoziția pentru a câștiga un avantaj și a se asigura că Ungaria va fi exceptată de la sarcinile și finanțarea NATO pentru Ucraina.
Selecția lui Rutte urmează, de asemenea, un proces îndelungat, care a dus la extinderea mandatului lui Stoltenberg de patru ori.
În 2017, aliații au optat pentru prelungirea mandatului secretarului general până la sfârșitul lunii septembrie 2020. În 2019, au mutat acea dată în septembrie 2022. Invazia rusă în Ucraina a determinat o nouă prelungire, care trebuia să dureze până în septembrie 2023. În iulie 2023, aliații NATO au convenit să prelungească mandatul lui Stoltenberg ca secretar general cu un an.
„Sunt foarte încrezător că alianța va găsi un succesor bun”, a declarat Stoltenberg pentru POLITICO, săptămâna trecută.
