Suntem mereu bombardați cu mesaje despre cât de important este să dormim suficient. Lipsa somnului este asociată cu riscuri majore pentru creier, inimă, sănătatea mentală și chiar pentru aspectul pielii sau viața sexuală.
Însă un nou val de studii atrage atenția asupra unui fenomen mai puțin discutat: somnul excesiv. Mai exact, cercetătorii avertizează că dormitul mai mult de 9 ore pe noapte ar putea fi chiar mai periculos decât lipsa de somn. Ce înseamnă asta pentru sănătatea noastră?
Somnul este esențial pentru sănătate
Somnul, alături de alimentație și activitatea fizică, este unul dintre pilonii fundamentali ai sănătății.
În timpul somnului, corpul nostru parcurge procese esențiale pentru funcționarea optimă în stare de veghe – de la refacerea musculară și consolidarea memoriei, până la reglarea emoțională.
Potrivit Sleep Health Foundation, adulții ar trebui să doarmă între 7 și 9 ore pe noapte. Există persoane care se simt bine cu mai puțin de 7 ore (așa-numiții „short sleepers”), dar în general, somnul insuficient are consecințe negative:
-oboseală,
-iritabilitate,
-dificultăți de concentrare,
-stres crescut.
Pe termen lung, privarea cronică de somn este un factor de risc pentru boli cardiovasculare, diabet de tip 2, depresie, anxietate, cancer și, în cele din urmă, deces prematur.
Dar poate fi somnul „prea mult” dăunător?
Un studiu recent a analizat 79 de cercetări anterioare care au monitorizat, timp de cel puțin un an, relația dintre durata somnului și riscul de îmbolnăvire sau deces.
Rezultatele arată că:
-Cei care dorm mai puțin de 7 ore pe noapte au un risc de deces cu 14% mai mare decât cei care dorm 7–8 ore.
-Însă cei care dorm peste 9 ore pe noapte prezintă un risc de deces cu 34% mai mare decât grupul de referință.
Aceste date sunt în linie cu alte cercetări, inclusiv o meta-analiză din 2018 care a arătat o creștere cu 14% a riscului de mortalitate în rândul celor care dorm prea mult.
Totodată, somnul excesiv este asociat cu afecțiuni precum:
-depresia,
-durerile cronice,
-creșterea în greutate,
-tulburări metabolice.
Somnul excesiv este cauză sau efect?
Este important de subliniat că aceste studii arată o corelație, nu o cauzalitate. Cu alte cuvinte, nu știm dacă somnul prelungit provoacă problemele de sănătate sau dacă, dimpotrivă, este un simptom al unor afecțiuni deja existente.
De exemplu:
-Persoanele cu boli cronice pot avea nevoie de mai mult timp de odihnă pentru recuperare.
-Efectele secundare ale unor medicamente sau durerile constante pot prelungi timpul petrecut în pat.
-O calitate slabă a somnului poate duce la senzația de somnolență prelungită.
În plus, factori de risc precum fumatul sau obezitatea pot influența atât calitatea somnului, cât și starea generală de sănătate.
Care este durata ideală a somnului?
Durata optimă de somn variază de la o persoană la alta și este influențată de factori precum vârsta și stilul de viață.
-Adolescenții au nevoie de 8–10 ore de somn și au tendința naturală de a adormi și a se trezi mai târziu.
-Vârstnicii pot petrece mai mult timp în pat, dar necesarul lor de somn rămâne același ca în tinerețe, dacă nu există o tulburare specifică.
Pentru majoritatea adulților, 7–9 ore de somn pe noapte reprezintă intervalul sănătos.
Însă nu contează doar cantitatea, ci și:
-calitatea somnului,
-ritmul regulat de culcare și trezire,
-absența trezirilor frecvente sau a disconfortului nocturn.
Concluzie: nu intra în panică
Majoritatea adulților nu dorm suficient, așa că prioritatea rămâne obținerea unui somn adecvat, nu teama că dormim prea mult.
Pentru a îmbunătăți somnul:
-Stai la lumină naturală în timpul zilei,
-Fă mișcare regulat,
-Evită ecranele și stimulii puternici înainte de culcare,
-Creează-ți un mediu de somn liniștit, întunecat și confortabil.
Dacă observi că dormi regulat mai mult de 9–10 ore și te simți obosit sau lipsit de energie, poate fi un semn că organismul îți transmite un semnal de alarmă.
În acest caz, cel mai bine este să discuți cu medicul tău de familie sau să consulți un specialist în somn.
Charlotte Gupta, cercetător postdoctoral senior, Institutul Appleton, Grupul de cercetare HealthWise, CQUniversity Australia și Gabrielle Rigney, lector senior în psihologie, Institutul Appleton, CQUniversity Australia