Banca Națională a României (BNR) estimează o creștere considerabilă a inflației în lunile următoare, ca urmare a expirării schemei de plafonare a prețului la energia electrică și a majorării cotelor de TVA și accize începând cu 1 august. Evoluția va depăși estimările anterioare pentru 2025, însă este considerată temporară.
BNR menține dobânda-cheie la 6,5%
Consiliul de administraţie al BNR a decis, în ședința din 8 iulie, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, a dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50%, și a dobânzii pentru facilitatea de depozit la 5,50%. De asemenea, s-au păstrat nemodificate ratele rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută ale instituțiilor de credit.
Impactul fiscal: inflație pe termen scurt, dezinflație pe termen lung
Potrivit raportului BNR, creșterea inflației va fi alimentată de efectul tranzitoriu al măsurilor fiscale: „Rata anuală a inflaţiei va creşte considerabil în următoarele luni (…), urcând astfel mult deasupra valorilor indicate de prognoza din mai 2025.”
Totuși, banca centrală estimează că, pe termen mai lung, aceste măsuri vor acționa dezinflaționist, prin reducerea cererii agregate și corecția deficitului de cont curent, ceea ce ar putea avea efecte benefice asupra cursului de schimb și costurilor de finanțare.
Riscuri și incertitudini: fiscal, geopolitic, extern
BNR atrage atenția asupra unor incertitudini semnificative, inclusiv în legătură cu măsurile corective viitoare, cerute de Comisia Europeană în contextul procedurii de deficit excesiv.
Riscurile externe persistă, venind dinspre:
-războiul din Ucraina
– situația din Orientul Mijlociu
-posibilele reacții globale la politica comercială a SUA
În acest context, fondurile europene, mai ales cele din programul Next Generation EU, sunt esențiale pentru contracararea acestor șocuri și pentru realizarea reformelor.
Inflația revine pe creștere: 5,45% în mai 2025
Inflația a urcat în mai la 5,45%, față de 4,85% în aprilie, pe fondul scumpirii alimentelor și energiei. Scăderile de preț la combustibili, tutun și mărfuri nealimentare nu au reușit să compenseze.
Inflația CORE2 ajustat (care exclude prețurile volatile) a crescut la 5,4% în mai, de la 5,2% în martie. Această evoluție reflectă:
-scumpirea mărfurilor agroalimentare
-transferul costurilor salariale în prețuri
-creșterea așteptărilor inflaționiste și a cursului leu/euro
Economia stagnează, consumul încetinește, investițiile cresc
PIB-ul a stagnat în T1 2025, după un avans de 0,5% în T4 2024. Față de aceeași perioadă a anului trecut, creșterea economică a fost de doar 0,3%.
Pe de altă parte:
-investițiile (formarea brută de capital fix) au revenit pe creștere
-consumul gospodăriilor a încetinit, dar rămâne principalul motor al PIB
Deficitul extern se adâncește
Exporturile au continuat să scadă, în timp ce importurile au crescut, ceea ce a condus la:
-accelerarea deficitului comercial
-menținerea ritmului ridicat al deficitului de cont curent
Aceste dezechilibre externe rămân o vulnerabilitate majoră a economiei românești.
Tendințe în T2: evoluții mixte pe sectoare
În aprilie 2025:
-vânzările cu amănuntul și-au încetinit ritmul
-serviciile către populație au recuperat pierderile din T1
-construcțiile au trecut ușor pe minus
-producția industrială a continuat declinul accentuat
Exporturile au scăzut mai mult decât importurile, ceea ce a menținut presiunea pe deficitul extern.
Piața muncii: scădere a șomajului, dar și a numărului de salariați
În martie și aprilie 2025:
-numărul de salariați a scăzut
-rata șomajului BIM a coborât ușor în aprilie-mai, după un vârf de 6% în T1
-intențiile de angajare s-au menținut ridicate
-deficitul de forță de muncă semnalat de companii a scăzut
Totuși, salariul brut nominal rămâne pe palierul de două cifre, iar costul unitar al muncii în industrie a atins 21,8% în T2.
Piața financiară: stabilizare după tensiunile din mai
După încheierea calendarului electoral, piețele financiare au cunoscut o relaxare moderată:
-dobânzile interbancare au scăzut ușor
-randamentele obligațiunilor de stat au revenit la niveluri anterioare
-leul s-a întărit față de dolar și a oscilat ușor față de euro
Creditul crește în continuare
În mai 2025, creditul acordat sectorului privat a crescut la 9,7% anual, de la 9,2% în martie.
-componenta în lei a crescut, susținută de împrumuturile către firme
-componenta în valută a încetinit, dar impactul a fost estompat de cursul de schimb
-ponderea creditului în lei a scăzut la 69,8%, de la 70%
