Consumul de alcool în UE a scăzut cu 0,5 litri între 2010 și 2020. Cu toate acestea, în mai multe țări, consumul a crescut
„Niciun nivel de consum de alcool nu este sigur pentru sănătatea noastră”, susține Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Cu toate acestea, cantitatea de alcool consumată în Europa (și în întreaga lume) continuă să fie semnificativă. Riscul de a dezvolta cancer crește semnificativ atunci când se consumă mai mult alcool. Autoritățile sanitare îndeamnă oamenii să nu mai consume alcool, sau cel puțin să-l reducă.
Dar luăm în considerare aceste apeluri? Există persoane care în luna ianuarie nu mai consumă alcool – un obicei cunoscut sub numele de „dry January” (ianuarie uscată). Datele indică o scădere a consumului de alcool în Europa, consum care a încetinit din anii 2000.
Cum s-a schimbat consumul de alcool în Europa în ultimele decenii? Care sunt țările cu cea mai mare rată de scădere și creștere a consumului de alcool? Consumul total de alcool este definit ca vânzările anuale de alcool pur în litri per persoană cu vârsta de 15 ani și peste. Datele nu includ consumul de alcool neînregistrat, cum ar fi producția internă sau ilicită.
În Uniunea Europeană se constată o scădere treptată a consumului de alcool: consumul total de alcool al unei persoane în vârstă de 15 ani și peste a scăzut cu 2,9 litri în ultimele patru decenii, de la 12,7 litri în 1980 la 9,8 litri în 2020, ceea ce corespunde unei scăderi de 23%.
Consumul de alcool în Regiunea Europeană a OMS, care include 53 de țări, inclusiv Rusia și țările învecinate, a scăzut de la 12 litri în 2000, la 9,5 litri în 2020, o scădere de 2,5 litri (21%). Cu toate acestea, regiunea europeană a OMS are în continuare cel mai ridicat nivel de consum de alcool per persoană din lume.
În fiecare an, fiecare persoană în vârstă de 15 ani sau peste din Regiune consumă în medie 9,5 litri de alcool pur. Aceasta echivalează cu 190 de litri de bere, 80 de litri de vin sau 24 de litri de băuturi spirtoase. În 2020, consumul anual de alcool a variat de la 1,2 litri în Turcia la 12,1 litri în Letonia în 36 de țări europene, inclusiv cele din UE, Regatul Unit, Asociația Europeană de Liber Schimb (AELS) și țările candidate la intrarea în UE.
În medie, cetățenii UE au consumat 9,8 litri de alcool. Germania (10,6 litri) a avut cel mai mare consum de alcool dintre cei „patru mari” din UE în ceea ce privește economia și populația, urmată de Franța (10,4 litri), Spania (7,8 litri) și Italia (7,7 litri). În Marea Britanie, consumul a fost de 9,7 litri.
Privind schimbările care au avut loc la nivel național între 2010 și 2020, consumul de alcool a scăzut în 25 de țări, în timp ce a crescut în 11 țări. Unele au înregistrat modificări ușoare, dar majoritatea țărilor au înregistrat schimbări notabile în această perioadă.
Consumul de alcool a scăzut cu peste un litru în 14 țări, în timp ce în aceeași perioadă a crescut în 5 țări. Irlanda și Lituania au înregistrat cele mai mari scăderi. În ambele țări consumul a scăzut cu 2,1 litri, iar în Spania și Grecia cu 2 litri.
Țările de Jos, Franța, Cipru și Finlanda au înregistrat și ele scăderi de peste 1,5 litri, în timp ce în Serbia, Belgia, Croația, Danemarca, Elveția și Germania, scăderea a fost între un litru și 1,5 litri. În UE, consumul de alcool a scăzut cu 0,6 litri între 2010 și 2020.
Cea mai mare creștere a fost înregistrată în Letonia, unde consumul a crescut cu 2,3 litri. Bulgaria (1,4 litri), Malta (1,1 litri), România și Polonia (ambele cu 1 litru) au înregistrat și ele creșteri substanțiale. În Norvegia, Italia și Islanda, creșterea a fost de peste 0,5 litri.
Deoarece consumul de alcool variază semnificativ în Europa, analiza variației procentuale este un indicator util. Din această perspectivă Grecia a înregistrat cel mai mare declin (24,1%), urmată de Țările de Jos (20,9%), Spania (20,4%) și Turcia (20%). De asemenea, în Irlanda, Serbia, Lituania, Finlanda, Franța și Cipru rata de declin a fost mai mare de 15%.
Rolul genului și educației în consumul de alcool
Consumul de alcool variază substanțial în funcție de sex și educație. Mai mult decât cantitatea, este relevat procentul de băutori episodici, adică procentul adulților cu vârsta de 18 ani și peste care au raportat că în ultimele 30 de zile au băut 60 de grame, sau mai mult de etanol, într-o singură ocazie. O cantitate de alcool echivalează cu 6 băuturi, sau chiar mai mult.
În 2019, aproape unul din cinci adulți (19%) din țările UE a raportat că a băut în exces cel puțin o dată pe lună, un procent care a rămas stabil din 2014. În toate țările, bărbații erau mai predispuși decât femeile să admită că beau mult în mod episodic. În 2019, în medie în țările UE, 26,6% dintre bărbați au raportat că au consumat alcool în mod episodic cel puțin o dată pe lună, comparativ cu 11,4% dintre femei.
Cel mai mare procent de alcool consumat episodic la bărbați a fost înregistrat în România (55,2%). În timp ce în Danemarca, Luxemburg, Germania și Belgia, a fost de peste 35%. Femeile din Danemarca, Luxemburg, Germania și Irlanda au avut cele mai mari rate de consum episodic de alcool, peste 20%.
Cercetările academice sugerează că diferențele de gen pot fi legate de așteptări culturale diferite și că ele reflectă rolurile tradiționale de gen. De asemenea, pot fi asociate cu decalajul de gen în muncă și cu veniturile mai mici.
Consumul excesiv de alcool este mai mic la persoanele cu un nivel de educație mai scăzut. De ce?
Nivelul educațional este și el important în cazul consumului excesiv de alcool. „Alcoolul este mai accesibil persoanelor cu studii superioare și cu venituri mai mari. Cu toate acestea, atunci când se iau în considerare efectele nocive legate de alcool, povara este mai mare pentru persoanele cu un statut socioeconomic mai scăzut”, citim în raportul OCDE „Sănătatea și starea sănătății în UE. Ciclul-2022”.
Există un nivel sigur de consum de alcool?
Este o întrebare simplă cu un răspuns la fel de simplu: nu, nu există. „Nu putem vorbi despre un așa-zis nivel sigur al consumului de alcool. Indiferent cât de mult bei: riscul pentru sănătatea băutorului începe de la prima picătură din orice băutură alcoolică”, a explicat dr. Carina Ferreira-Borges, șef al Unității de management al bolilor netransmisibile și consilier regional pentru alcool și droguri ilicite al Biroului regional al OMS pentru Europa.
Cu toate acestea, cantitatea de alcool continuă să fie importantă. “Singurul lucru pe care îl putem spune este că, cu siguranță cu cât bei mai mult, cu atât este mai dăunător: cu alte cuvinte, cu cât bei mai puțin, cu atât mai bine”, a concluzionat Ferreira-Borges.
